• MATEI – Isus Mesia
  • Accentul deosebit pe care îl pune Matei este asupra faptului că Isus este Mesia, Cel despre care vorbiseră profeții Vechiului Testament. El citează de nenumărate ori din Vechiul Testament. Se pare că Matei i-a avut în vedere în mod deosebit pe cititorii evrei atunci când a scris evanghelia care-i poartă numele. Folosirea frecventă a expresiei „Împărăția Cerurilor” a făcut ca această evanghelie să fie numită „Evanghelia Împărăției”.
  • În linii mari, evanghelia aceasta prezintă faptele în ordinea lor cronologică, materialul ei fiind grupat pe mai multe subiecte.
  • În ea sunt redate discursurile lui Isus în întregime, în special Predica de pe Munte, apoi cele referitoare la venirea Lui și la sfârșitul lumii.
  • Matei

  • Această evanghelie nu pomenește pe autorul ei. Totuși, de la părinții primei biserici, începând cu Papias, unul din discipoli lui Ioan, și continuând cu ceilalți, ea a fost acceptată mereu ca fiind scrisă de Matei.
  • Nu cunoaștem aproape nimic despre Matei, numit și Levi. El este menționat în cele patru liste ale ucenicilor Domnului Isus: (Matei 10:3; Marcu 3:18; Luca 6:15; Fapte 1:13). Singurul fapt care se amintește este propria sa chemare de a-L urma pe Isus (Matei 9:9-13; Marcu 2:14-17; Luca 5:27-32).
  • Singurul lucru pe care Matei îl are de spus despre el este că a fost un vameș. Vameșii erau strângătorii impozitelor romane, de obicei oameni care storceau bani de la alții și erau disprețuiți de popor. Luca ne spune că Matei a dat un ospăț mare pentru Isus și i-a părăsit pe toți ceilalți prieteni numai ca să-L urmeze pe Isus; Matei însă nu-și acordă meritul pentru această faptă. El se pierde pe sine din vedere cu totul în adorarea pe care i-o acordă Stăpânului său. Noi îl iubim pentru smerenia și modestia sa. Și ne minunăm de harul lui Dumnezeu de a fi ales un astfel de om ca să fie martor cărții care s-a numit prin excelență „cea mai citită carte din toată lumea”, prima carte a Noului Testament.
  • Tradiția spune că Matei a predicat în Palestina vreo câțiva ani apoi a făcut călătorii în țări străine; că a scris evanghelia sa mai întâi în limba ebraică și după câțiva ani, prin anul 60 al erei creștine, a scris o nouă versiune, mai detaliată, de data aceasta în limba greacă. Ce serviciu imens a adus el omenirii prin această carte!
  • Meseria sa de vameș l-a obișnuit cu ținerea evidențelor. El a fost un tovarăș personal al lui Isus, în cea mai mare parte a lucrării de propovăduire a lui Isus în rândurile oamenilor. Ipoteza foarte susținută astăzi dar lipsită de orice temei potrivit căreia Matei ar fi copiat de la Marcu este absurdă. Nici nu se știe prea bine dacă Marcu L-a cunoscut măcar pe Isus. De ce să fi copiat Matei de la unul care nu a fost martor ocular al unor lucrări pe care, el în schimb, le-a văzut cu ochii lui și le-a auzit de atâtea ori?
  • Cele patru evanghelii

  • Cele patru evanghelii sunt, după toate probabilitățile, cele mai importante cărți din Biblie; mai importante decât toate celelalte cărți ale Bibliei la un loc; mai importante decât toate celelalte cărți din lume adunate la un loc; căci ne-am putea lipsi de orice altceva, odată ce avem cunoștința lui Cristos.
  • Cărțile Bibliei care o preced sunt anticipatori, iar cele care o urmează sunt explicative pentru Eroul Celor Patru Evanghelii.
  • De ce patru?

  • Au fost de la bun începu mai mult de patru (Luca 1:1). Era o perioadă de mare activitate literară, epoca lui Cezar, Cicero, Sallust, Virgiliu, Horațiu, Seneca, Liviu, Tacit, Plutarh și Pliniu. În cadrul unei singure generații, istoria lui Isus s-a răspândit extraordinar de mult și a cuprins toată lumea cunoscută de atunci, făcând urmași devotați pretutindeni. Cum era și firesc, s-a ivit nevoia unor narațiuni scrise ale vieții Sale.
  • Credem că Dumnezeu Însuși a avut un rol în pregătirea și păstrarea acestor patru evanghelii, ele cuprinzând tot ce a dorit El să ne facă cunoscut despre Cristos. În Vechiu Testament există unele istorisiri care se referă de două ori la același subiect. Dar numai aici, în Noul Testament, găsim patru din cărțile Bibliei referindu-se la Una și Aceeași Persoană. Negreșit, aceasta trebuie să însemne că această Persoană are o importanță imensă pentru omenire.
  • Autorii

  • Matei a fost un vameș. Luca, doctor, Ioan, pescar. Nu se spune ce a fost Marcu. Matei și Ioan erau nedespărțiți de Isus. Marcu fusese în compania lui Petru. Evanghelia lui conține ceea ce a auzit el de la Petru când acesta i-a istorisit de atâtea ori evenimentele la care a asistat. Luca a fost tovarăș de lucu a lui Pavel. Evanghelia lui conține ceea ce l-a auzit pe Pavel predicând de la un capăt la altul al imperiului roman, fapte verificate de propriile sale cercetări. Toți istorisesc aceeași povestire. Au călătorit mult cu toții, în lungul și-n latul pământului. Adesea au mers împreună. Ioan și Petru au fost colaboratori apropiați. Marcu a fost asociat a lui Petru și a lui Pavel. Luca și Marcu au stat împreună la Roma între anii 61 și 63 d.Cr. (Coloseni 4:10, 14).
  • Se poate ca ei să fi scris mai multe exemplare ale acelorași evanghelii, pentru diferite biserici sau persoane individuale. S-ar putea ca toți apostolii și cei care i-au ajutat să fi așternut în scris ceea ce s-a spus despre Isus pentru bisericile pe care le înfințaseră sau le vizitaseră.
  • Multe au fost scrierile care au pierit, în special în timpul persecuțiilor imperiale ale primelor secole, dar scrierile Noului Testament au fost păstrate de Dumnezeu, care în providența Sa a avut grijă de aceasta astfel încât prin ele să transmită Cuvântul Său tuturor generațiilor viitoare. (Vezi si la Marcu 1, Luca 1, Ioan 1.)
  • Sursa: Manual Biblic – Henry H. Halley (Ediția XXIV – Revizuită)

    Share the joy
    FacebookTwitterGoogle PlusEmailYahoo