• MATEI – Capitolul 1:1-17. Genealogia lui Isus
  • E dată și de Luca 3:23-38. Venirea lui Cristos pe pământ se anticipase de la început. În primele zile ale istoriei omenirii, Dumnezeu alesese o spiță a unei singure familii, anume aceea a lui Avraam, ca să fie familia prin care să-și facă intrarea în lume Fiul Său.
  • Poporul evreu a fost înființat și crescut de Dumnezeu de-a lungul veacurilor pentru a sprijini această spiță de descendență familială.
  • Genealogia, așa cum este dată de Matei, e în formă prescurtată. Unele nume sunt omise. Dar asta nu infirmă cu nimic linia descendenței.
  • 42 de generații, 3 grupe de câte 14: primul grup de 100 de ani, al doilea de 400 de ani iar al treilea, 600 de ani. Al treilea grup amintește doar 13 generații, a paisprezecea fiind rezervată în mod evident Mariei.
  • Genealogia dată de Luca e oarecum diferită. Matei se întoarce la Avraam; luca până la Adam. Unul coboară, folosind termenul „a născut”, altul urcă, folosindu-l pe celălalt: „a fos fiul lui”. De la Davin sunt linii separate, care se ating la Șealtiel și Zorobabel.
  • Părerea unanimă este că Matei redă spița lui Iosif, arătându-L pe Isus ca moștenitor legal al promisiunilor date lui Avraam si lui David, iar Luca spița Mariei, arătând descendența de sânge a lui Isus, „Fiul lui David după trup” (Romani 1:3).
  • Genealogia Mariei, în acord cu uzanța ebraică, a fost în numele soțului ei. Iosif a fost ginerele lui Heli, Iacov a fost tatăl lui Iosif. (Matei 1:16).
  • Aceste genealogii, date mai pe larg la 1 Cronici 1-9, formează coloana vertebrală a analelor Vechiului Testament. Păzite cu grijă de-a lungul multor secole de vicisitudinile vremii, ele conțin o „spiță de familie, prin care Făgăduința a fost transmisă de-a lungul a patru mii de ani – un fapt nemaiîntâlnit în toată istoria!”
  • O comparație a celor patru evanghelii

  • Cele patru evanghelii istorisesc în mare aceleași lucruri, dar cu anumite diferențe. Numai Matei și Luca vorbesc despre nașterea și copilăria lui Isus. Matei și Marcu zăbovesc mai mult asupra lucrării Sale galileene. Luca se ocupă mai mult de lucrarea din Pereea. Ioan de cea din Iudeea. Ioan omite cea mai mare parte din lucrarea galileeană, consemnând în schimb vizitele Domnului Isus la Ierusalim pe care ceilalți evangheliști le omit. Ceilalți mai omit lucrarea Domnului din Iudeea, cu excepția ultimei săptămâni, pe care toți o redau destul de complet.
  • Ultima săptămână ocupă o treime din Matei, cam o treime din Marcu, o pătrime din Luca și jumătate din Ioan. Ioan acordă 7 capitole, deci cam o treime din cartea sa, zilei răstignirii, de la apus la apus.
  • Matei are 28 de capitole, Marcu 16. Luca 24, Ioan 21. Luca are numărul cel mai mare de pagini și este cea mai lungă din evanghelii. Marcu este cea mai scurtă.
  • Sursa: Manual Biblic – Henry H. Halley (Ediția XXIV – Revizuită)

    Share the joy
    FacebookTwitterGoogle PlusEmailYahoo